Escarele
Cum putem evita una dintre cele mai frecvente probleme care apare la bolnavii imobilizaţi?
Cuvântul „escară” creează panică, pentru că este asociat cu suferință și un timp îndelungat de vindecare a rănilor. Pentru a evita astfel de situaţii, în primul rând trebuie să înțelegeți ce sunt ulcerele de presiune (escarele), care sunt cauzele și mecanismele formării lor, precum și metodele eficiente de prevenire și tratament.
mecanismele formării escarelor
Presiunea prelungită asupra țesuturilor provoacă tulburări de circulație a sângelui, care duc la apariţia unui ulcer necrotic, numit ulcer de presiune. Simptomele inițiale sunt discrete. În prima etapă apare o ușoară înroșire care se estompează sub presiune. Apoi, roşeaţa nu îşi mai schimbă culoarea sub presiune şi, în cele din urmă, se formează o rană, care, dacă este neglijată, crește și se adâncește, ajungând la țesuturile și organele interne. Ulcerele de presiune de nivel avansat sunt ulcere care se extind la mușchi, articulații și oase.
Locurile cele mai predispuse la escare:
Escarele se formează de obicei în locuri unde există puțină grăsime corporală și unde stratul dintre piele și os este subțire. Localizarea lor depinde în mare măsură de poziția corpului.
1) Zonele cele mai des afectate de escare la bolnavul imobilizat pe spate:
2) Zonele cele mai des afectate de escare la bolnavul imobilizat în poziţie laterală:
Ce cauzează apariţia escarelor?
Cauzele apariţiei escarelor sunt numeroase şi pot fi provocate de factori interni cât şi externi.
Factori externi
Factori interni
profilaxia escarelor
Fiecare îngrijitor , cunoscând cele de mai sus, trebuie să analizeze factorii de risc cât mai din timp, pentru ca apoi să poată determina riscurile pentru bolnavul pe care îl are în îngrijire. În funcţie de gardul de risc, va lua măsurile profilactice care se impun.
ABC-ul profilaxiei escarelor
Adică toate activitățile care vizează prevenirea dezvoltării escarelor. Prevenirea include:
încurajarea și motivarea pacientului să se deplaseze independent (dacă este posibil) sau, la pacienții cu mobilitate parțial limitată – să-şi schimbe poziția în pat
schimbarea poziţiei bolnavului complet imobilizat în mod regulat (cel puțin la fiecare 1,5 - 2 ore)
O indicație pentru schimbarea poziției este apariţia roșeții în locurile expuse la presiune. Dacă aveți grijă de o persoană bolnavă imobilizată la pat, observați-i cu atenție corpul de fiecare dată când îi schimbați poziția. Folosiți creme de protecţie.
Folosiţi accesorii antiescare : discuri, perne.
atunci când schimbați poziția bolnavului, folositi saltele de alunecare, în absența acestora - deplasați bolnavul pe un cearşaf din pânză pentru a evita frecarea pielii de saltea
folosirea saltelelor speciale antiescare sau a altor accesorii pentru schimbarea poziţiei în pat
observarea pielii, în special a locurilor predispuse la escare
folosirea lenjeriei de pat şi de corp confecţionată exclusiv din fibre naturale, care să permită pielii să respire şi care să nu provoace alergii sau iritaţii
menţinerea pielii curate şi uscate
folosirea de produse absorbante adecvate nevoilor individuale, cu înveliş Air, ce permite pielii să respire
îngrijirea adecvată a pielii – curăţare blândă, hidratare şi protejare cu o cremă protectoare Seni Care Oxid de Zinc, Seni Care Arginină
controlul stării generale de sănătate a bolnavului, tratatarea tuturor afecţiunilor existente
folosirea cu regularitate a unui Ulei pentru masaj, ce susţine microcirculaţia sângelui, asigurând astfel un nivel adecvat de oxigenare a pielii, ajută la prevenirea escarelor