Totul despre spondiloza cervicală: cauze, simptome, tratament

Spondiloza apare de obicei ca urmare a înaintării în vârstă, deoarece oasele și ligamentele din coloana vertebrală se uzează cu timpul și își pierd din rezistență. Ca metoda de contracarare, coloana vertebrală produce un țesut osos în exces – cunoscut sub denumirea de osteofite sau pinteni osoși. Osteofitele sunt formațiuni osoase care se dezvoltă în zona articulațiilor sau în alte zone. Acestea sunt des întâlnite în zona gâtului, acolo unde se manifestă și spondiloza cervicală. Spondiloza cervicală – numită și artroza cervicală sau artrita gâtului, reprezintă afecțiunea care implică modificări ale oaselor, discurilor și articulațiilor gâtului. Este cel mai des întâlnită în rândul persoanelor care depășesc vârsta de 60 de ani, în special în cazul celor sedentare sau supraponderale. De cele mai multe ori, această afecțiune se poate ameliora prin tratament medicamentos și kinetoterapie.

Ce este spondiloza cervicală?

Spondiloza cervicală reprezintă denumirea generică a afecțiunilor care vizează segmentul superior al coloanei vertebrale. Este un proces degenerativ, provocat de îmbătrânirea fiziologică. La fel ca toate celelalte articulații, discurile intervertebrale ale coloanei vertebrale se degradează progresiv. Fiind extrem de frecventă, spondiloza cervicală apare la cca. 85% dintre persoanele care au trecut de 60 de ani, și la peste 60% din cei care au trecut de 50 de ani.

În total, coloana vertebrală este formată din 24 de vertebre, legate între ele prin articulații așezate unele peste altele. Coloana vertebrală adăpostește canalul spinal – cavitatea care cuprinde și protejează măduva spinării. Vertebrele din zona cervicală, 7 la număr, formează coloana vertebrală de la baza craniului, în partea din spate a gâtului. Între aceste vertebre există niște discuri intervertebrale, ce la nivel cervical, au o grosime de aproximativ jumătate de centimetru. Aceste discuri sunt formate dintr-un inel exterior dur, și o zonă centrală mai moale, cu textura aproape gelatinoasă.

Astfel, procesul natural de îmbătrânire face ca articulațiile să piardă din grosime, deshidratându-se și subțiindu-se. În timp, vertebrele osoase se freacă unele de altele, fapt ce provoacă formarea de țesut osos nou – adică pinteni osoși. Aceștia afectează nervii din canalul vertebral, provocând rigiditate și o presiune anormală pe nervi și măduva spinării. În acest mod apar o serie de reacții neplăcute, ce caracterizează simptomatologia spondilozei cervicale.

Cauzele spondilozei cervicale

În afară de principala cauză a declanșării spondilozei cervicale – îmbătrânirea, există și alți factori care favorizează apariția acesteia. Sunt mai multe cauze care pot accelera acest proces degenerativ, instalat pe măsură ce înaintăm în vârstă. Dintre acestea, amintim:

• Fumatul și consumul de alcool sunt factorii care contribuie la deteriorarea accelerată a articulațiilor;
• Sedentarismul și poziția incorectă asociată acestuia – slăbește musculatură din jurul coloanei vertebrale cu rol de suport pentru aceasta;
• Obezitatea, care în general, pune presiune pe articulații și pe discurile intervertebrale;
• Predispoziția genetică;
• Alimentația nesănătoasă;
• Leziuni și traumatisme suferite la nivel de coloană vertebrală cervicală, în urma anumitor sporturi de contact sau a accidentelor auto;
• Deformări ale coloanei vertebrale – care provoacă solicitarea asimetrică a discurilor intervertebrale, fapt ce duce implicit la degradarea rapidă a acestora;
• Munca și activitățile solicitante care pun presiune pe coloana vertebrală.

Simptomele spondilozei cervicale

De regulă, aceasta se manifestă prin:

• Slăbiciune în brațe, mâini și degete: unul din motivele pentru scăderea forței în brațe e faptul că spondiloza cervicală poate genera tulburări motorii;
• Parestezii, caracterizate prin furnicături la nivelul brațelor sau umerilor;
• Dureri/rigiditate la nivelul gâtului: acestea pot fi trecătoare sau severe;
• Probleme în menținerea echilibrului;
• Dificultate în mișcarea membrelor sau a coloanei vertebrale după perioade lungi de repaus;
• Dureri de cap intense;
• Senzația de amețeală, care apare și dispare rapid, de regulă asociată cu amorțeală mâinilor și furnicături;
• Spasme involuntare la nivelul umerilor și al gâtului, provocate de o presiune anormală la care nervii spinali sunt supuși.

Metode de diagnosticare

Pentru o diagnosticare corectă, este necesară efectuarea unei examinări fizice și neurologice. Diagnosticul va fi confirmat în urma unor analize și investigații, precum:

Examinarea fizică

Medicul în cauză va efectua o examinare amănunțită atât a gâtului, cât și a umerilor și a brațelor, verificând forța pe care pacientul o are în brațe, mâini și degete, precum și gradul de sensibilitate la atingere, reflexelele și flexibilitatea. De asemenea, tot medicul va analiza în detaliu coloana vertebrală pentru a determina dacă aceasta are o formă normală sau anormală și va examina zonele dureroase sau sensibile prin palpare.

Radiografia cu raze X

Este necesară deoarece arată alinierea oaselor gâtului și semnalează prezența modificărilor degenerative ale coloanei vertebrale cervicale, precum prezența osteofitelor (pintenilor osoși) sau subțierea discului intervertebral.

CT și RMN

Bazându-se pe concluziile examinării fizice, medicul îi poate recomanda pacientului să efectueze o tomografie computerizată (CT) sau un RMN (rezonanță magnetică nucleară. Tomografiile computerizate sunt mai relevante deoarece scanează mult mai în detaliu decât o simplă radiografie. Cu ajutorul scanărilor prin rezonanță magnetică se pot observa imagini clare ale țesuturilor moi: discurile intervertebrale, mușchii, nervii și măduva spinării. De asemenea, prin rezonanța magnetică poți evidenția starea de degradare a discurilor.

Totodată, medicul poate sugera efectuarea unei mielograme – un top special de scanare în care se injectează o substanță de contrast în canalul spinal, cu scopul vizualizării gradului de afectare al măduvei și rădăcinilor nervoase.

O altă investigație ar fi electromiografia, care măsoară impulsurile electrice ale mușchilor în repaus dar și în timpul contracțiilor, în vederea stabilirii gradului de afectare al fiecărui nerv în parte.

Tratamentul și îngrijirea spondilozei cervicale

Fizioterapia și kinetoterapia

Cu ajutorul fizioterapiei, durerile resimțite din cauza spondilozei cervicale se diminuează, în special cele de cap. Aceasta tonifiaza musculatura vertebrală și totodată contribuie la îmbunătățirea mobilității coloanei cervicale. Pentru a obține efectul dorit, este necesară efectuarea periodică a ședințelor de fizioterapie.

Pe lângă fizioterapie, un alt tratament recomandat este kinetoterapia. Exercițiile specifice nu numai că ajută la ameliorarea durerii, dar sprijină și tonifierea musculaturii și detensionarea ei. Un program de kinetoterapie bine pus la punct poate dura între 6 și 8 săptămâni. De asemenea, e nevoie că sesiunile de terapie să fie repetate la intervalele stabilite de medic și kinetoterapeut, desigur în funcție de modul în care pacientul răspunde tratamentului.

Tratamentul medicamentos

Medicamentele recomandate constau de obicei în antiinflamatoare și analgezice, deoarece ameliorează durerea și inflamațiile la nivel local. În plus, mai poate fi recomandată și medicație care favorizează relaxarea musculaturii, în scopul tratării spasmelor dureroase.

De asemenea, se mai poate recomanda și purtarea de gulere cervicale moi, atât pentru limitarea mișcărilor gâtului cât și pentru a permite relaxarea mușchilor acestora. Purtarea gulerului nu trebuie să se extindă pe o perioadă lungă, altminteri musculatura gâtului se poate atrofia. În magazinul nostru de tehnica medicala vei găsi o selecție variată de gulere cervicale moi, semirigide, rigide, reglabile sau pediatrice.

Cum să previi apariția spondilozei cervicale

Exista o serie de măsuri care pot preveni formele acute ale acestei afecțiuni. În primul rând, e foarte important să protejezi zona cervicală cu fiecare ocazie. Având o postură corectă, folosind tetiera în mașină și utilizând o pernă care să asigure o poziție bună a gâtului pe timpul nopții poți face ca simptomele bolii să nu apară.

O altă măsură pe care o poți lua pentru a preveni spondiloza cervicală este să protejezi coloana vertebrală în timpul muncii fizice care implică ridicatul greutăților. Ai grija să flexezi genunchii și să eviți ridicarea greutăților prin aplecare. Mai mult de atât, încearcă să îți conștientizezi poziția atunci când lucrezi pe scaun la birou. Alege un scaun ergonomic, care să aibă înălțimea corectă.

Înțelegerea cauzelor ce duc la apariția acestei boli, dar și respectarea măsurilor de prevenție contribuie la evitarea simptomelor spondilozei cervicale.